nah, sa te vad, pe cine salvezi?
Am vazut un filmulez care abordeaza o tema destul de populara as zice. Te pune intr-o situatie in care ai de cantarit niste valori. De exemplu poti salva de la moarte iminenta mai multi oameni, sau te poti salva pe tine, sau copilu tau sau asa. Idea e ca trebuie sa faci o alegere, si numai o varianta se poate. Filmuletul il puteti scoate de pe net, se numeste “Most ” sau “Most - The bridge”, versiunea scurta e si pe youtube, eu zic ca e foarte ok: (muzica din film ma seaca 
)
Am retineri in a va spune parerea mea, pentru ca e una foarte ne-cool sau egoista. Dar avand in vedere ca in fiecare secunda mor copii de foame si nu ma (ne) mustra constiinta cand ma indop cu bunatati, si dau bani pe porcarii iar altii traiesc (ar trai) cu 1 $ pe zii (daca l-ar avea), sau mor ca nu au bani de un vaccin stupid, sau nu stiu scrie si nu vor cunoaste vreodata placerea intelectuala iar eu ma cert cu profesorii mei de parca i-as merita….asa ca da, mi-as salva copilul in loc de pasagerii trenului..
cami a zis,
aprilie 15, 2008 at 5:06 am
hello, ce mai faci danuta? nu am vazut filmuletul dar pentru ca tema propusa e una care ma pune in incurcatura vreau sa spun ca nu inteleg ce simte un parinte in momentul in care alege sa salveze probabil alti copii sau parinti…si ce simte dupa ce nu mai are copilul langa el…oare regreta sau rational crede ca e mai bine ca a dat altor copii mame sau tati….
nu stiu dar ce e sigur e ca durerea unui parinte care isi pierde copilul e inimaginabila
eu ..nu pot sa raspund acuma…
dana a zis,
aprilie 15, 2008 at 10:16 am
cam asa e, pana la urma la asta se reduce…bucuria ca ai redat altora persoana lor draga si durerea ca ai pierdut-o pe a ta.. iar de raspuns..sper ca nu va trebui sa raspundem nici una dintre noi vreo odata.. da teoretic vorbind, eu nu mi’as sacrifica persoana draga mie, pentru nimic.
Flavia a zis,
mai 31, 2008 at 6:24 pm
Dana, cine te-a pus sa pui video-ul asta? :)) nu te suport, m-ai facut sa ma simt foarte nashpa pt ca m-am pus in situatzia tatalui. totushi inceputul a fost cam prea dramatic [happy happy joy joy, numa luna shi miere cu copilul], adica daca ar fi fost un adolescent din ala enervant shi prost crede-ma ca nu ash fi regretat sa trag maneta :)) oricum… i hate you :))
dana a zis,
iunie 2, 2008 at 5:15 pm
eh.. si totusi sunt situatii in viata in care decizia noastra spontana e foarte importanta…. ce cred eu in schimb, este ca situatiile astea nu sunt niciodata atat de evidente.. o alegere pripita si inconstienta ne poate fi fatala de multe ori, pentru ca nu ne dam seama de importanta.